AGONIE

Într-o dimineață ai să mă descompui
în cuvinte pătrate
și-mi vor plânge secundele a-nsingurare

Își vor trăi fluturii agonia ultimului sărut
sub ochii-ncețoșați ai nopții
care va-ncepe să strige că nu va mai fi
niciun mâine încolăcindu-și brațele
în jurul trupului meu amorțit în pânze de paianjen
Și-am să trăiesc și moartea și nemoartea
ultimelor frunze descompuse sângeriu

pustiu....

IOANA BURGHEL