Nu ştiu frunzele cum mor!
Au, aşa, un fel
al lor.
O lumină,
O candoare,
de a da o-mbrăţişare
vântului rebel,
ce-şi sună
goarnele,
vestind a moarte...
Duc cuvintele
departe,
Tremurând sub adieri,
Din durere,
cresc tăceri...
Ramul, slab,
când le desprinde,
Ele pleacă-ncet,
cuminte,
Ca miresele
sfioase,
când îşi lasă
a lor case...
Pleacă-n bocet
greu,
de stele,
Colorând
cu zămbetul
Lumea neagră
ce le frânge,
De pe buze,
sufletul....
IOANA BURGHEL
O lumină,
O candoare,
de a da o-mbrăţişare
vântului rebel,
ce-şi sună
goarnele,
vestind a moarte...
Duc cuvintele
departe,
Tremurând sub adieri,
Din durere,
cresc tăceri...
Ramul, slab,
când le desprinde,
Ele pleacă-ncet,
cuminte,
Ca miresele
sfioase,
când îşi lasă
a lor case...
Pleacă-n bocet
greu,
de stele,
Colorând
cu zămbetul
Lumea neagră
ce le frânge,
De pe buze,
sufletul....
IOANA BURGHEL

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu