Drumuri…

Multe drumuri, multe cruci,
Şi mereu, mereu răscruci,
Paşii tăi, te poartă - ades,

Pe cărări făr de-nţeles.

Multe aripi, niciun zbor,
Multe gânduri, niciun dor,
Lacrimi strânse în pocal,
Inimă, cu mult amar!

Multe flori şi frunze multe,
Şi zăpezi încremenite,
Multe vorbe spuse-n vânt,
Multe răni într-un cuvânt.

Şi-am cuprins în mine, toate,
De mă-ntreb cum de mai sunt,
Şi-am cuprins atâta jale,
Doar un zâmbet, când şi când.

Şi îmi port mereu, povara,
Orişicărui gând ascuns,
Şi, în suflet, port tristeţea,
Iernilor ce m-au pătruns.

IOANA BURGHEL