De colbul tău vreau astăzi să mă scutur,
Cum se scutur arborii de vânt,
Ca să-mi renască sufletul în trup,
Cum renaşte cerul în pământ.
Îmi închisesem zilele-ntr-un gând,
Şi n-am simţit că-n mine fulgera,
Doar disperarea unei clipe neferice,
Şi nicidecum iubirea ta.
Ţi-am fost, între cuvinte, un popas,
Mi-ai fost un călător ce-a rătăcit,
Dar dorul meu de tine-a obosit,
Şi tot ce am a-ţi spune-i: Bun rămas!
IOANA BURGHEL
Îmi închisesem zilele-ntr-un gând,
Şi n-am simţit că-n mine fulgera,
Doar disperarea unei clipe neferice,
Şi nicidecum iubirea ta.
Ţi-am fost, între cuvinte, un popas,
Mi-ai fost un călător ce-a rătăcit,
Dar dorul meu de tine-a obosit,
Şi tot ce am a-ţi spune-i: Bun rămas!
IOANA BURGHEL

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu