IUBIRI TÂRZII…

Mai umblă visele prin meri
Și stele se ascund pe luncă,
Prin iarba ce-am cosit-o ieri,
Se despletește luna, încă.

Vin doruri noi, străbat odaia,
Se pierde noaptea în săruturi,
Iar zorii își aprind văpaia
Din inima în zbor de fluturi.

Ne mai răsare primăvara
Pe buze, flori însângerate
Și păsări vin, de duc povara
Iubirilor întârziate.

Nu-i nicio vârstă pentru moarte,
Chiar de amurgul o vestește,
Ne prindem versul într-o carte
Iar el în alte flori va crește.

IOANA BURGHEL

Cineva spunea, nu demult, că Facebook-ul e doar o lume virtuală și atât……dintr-un anumit punct de vedere poate să fie adevărat. Depinde de fiecare din noi în ce scop îl utilizăm și, mai ales, de ce…Am întâlnit, virtual și persoane rău intenționate, dar, în același timp, v-am întâlnit pe voi, cei mai mulți…suflete dincolo de ecran, oameni frumoși, deosebiți, am legat prietenii, am învățat mult și multe, pe unii am avut onoarea de a vă întâlni direct, pe alții vă știam deja (foști colegi, prieteni dragi, amici, cunoștințe)…Am împlinit o vârstă….mi-ați fost alături…florile primite de la voi însumează mai mult decât orice grădină….mi-ați oferit un Rai virtual (au și un deosebit avantaj, NU SE OFILESC! ) și un strop de fericire!
Vreau să știți c vă mulțumesc din suflet pentru faptul că existați în viața mea, în fiecare zi! Cu prietenie, considerație, respect și prețuire,
IOANA