AM RESCRIS

Am să rescriu un vers doar pentru tine,
Până nu-l uit!
L-am învelit cu frunzele toamnei

în care te-am cunoscut, gândind
că numai aşa îi va fi şi cald şi bine…
Purtându-l prin iarna albastră,
Într-un singur trup, în care,
Eram şi erai, în aceeaşi trăsură,
Trasă de cai,
Două năluci prin zăpada stelară…
Ne-am tot dus, până, hăt,
către primăvară,
Unde-am coborât fiecare în altceva!
Tu ai vrut să fi mugur!
Eu, firul de iarbă ce tocmai răsărea…
Şi verde şi crud şi amar,
Cu vântul, prin plete, hoinari,
Am vândut primăvara pe flori de mac,
Pe spice de grâu şi secară,
Ca să putem cumpăra doar atât:
Un petic de vară!
Am crezut amândoi că povestea
s-a repeta, iară şi iară…
Dar n-a fost aşa!
Într-o noapte, plecau cocorii înapoi,
Şi începuseră ploi, multe şi rele…
Ploua şi-n suflet la noi!
Iar toamna, care tocmai venea,
Ferestrelor sale pusese zăbrele…
Şi azi, rescriu, povestea mea şi-a ta,
Într-un vers…De ce?
Aşa…ca să nu uit niciodată cum ploua…


IOANA BURGHEL