ABECEDARUL

La ABECEDAR, copilu-nvăţă, că:
-,,Ana are mere,,
Şi se topi de plăcerea gândului…
Şi le imagină, mari şi frumoase,
aşezate-n paner de nuiele, de mama.
Când ajunse acasă, pofticios,
Îi ceru mamei un măr rotofei şi frumos.
Dar ea, săraca, disperată, îi spuse:
- Mai rabdă! Căci numai în carte
Ana mai are mere şi la ,,Aprozarul,, din colţ,
Dar la un preţ foarte mare, căci merele
vin tocmai de la turci!

Bietul ţânc, nimic n-a priceput!
El, doar un măr vrusese şi atât!
N-a înţeles de ce oamenii au ars merii,
Iar cei rămaşi, au fost supuşi durerii
de-a fi uitaţi…şi s-a gândit să aştepte ziua de mâine,
pentru că, atunci, îi va spune doamnei învăţătoare
Că merele sunt fructe-nşelătoare
Şi că există doar în poveşti!
Aşa că, mai bine aşteaptă litera ,,b,,
De la banane, căci le-a văzut el
frumoase şi babane, cum aşteaptă, ciorchini,
Pe toate tarabele din piaţă!
Şi sunt mai ieftine ca merele!
Cu toate că, ştie el! La noi, nu cresc!
Dar l-a auzit pe bunicul spunând,
că tot ce vine din alte părţi e mai bun,
când omul n-are minte nici cât un sâmbure
de măr, uitat într-o frază de ABECEDAR!

autor  Ioana Burghel